O posibilă continuare ?

Am citit aici şi... recunosc, întâi am plâns. Apoi am scris un soi de continuare :

Ca în fiecare dimineaţă, Omul Puternic dintr-un alt neam se relaxa, la bordul aparatului de zbor, cu imagini de perspectivă. În aşteptarea cafelei aburinde, aruncă o privire pe geam şi zări locul verde. Ceru să se afişeze pe marele ecran din faţa sa o imagine de detaliu.  Da, aşa cum bănuise, imaginea verdelui era dată de buruieni înalte, cât un stat de om.  Salvă geolocaţia, sorbi prima înghiţitură de cafea  şi apoi îşi puse, relaxat,  picioarele în poala secretarei ce şedea pe scaunul din faţa sa. Realiză că se luase cu altele şi nu mai construise cam demult  turnuri. Oh, turnurile înalte, cilindrice, cu geamuri sclipind în soare, prima sa dragoste în materie de afaceri, înainte de înfiinţarea Corporaţiei... Apelă Computerul Central , transmise datele Locului cu Buruieni şi ceru un proiect .Proiectul sosi, în 5 minute. Verifică dacă se ţinuse cont de distanţa de siguranţă dintre Turnuri. De nişte decenii deja, orice Turn construit sfârşea prin a se înclina, direcţia înclinării neputând fi cunoscută dinainte, aşa încât se cerea păstrarea unei minime distanţe de siguranţă între Turnurile unui Complex T, fie şi de ochii lumii, căci în realitate nu se cunoştea nici... Dar, în fine, asta nu mai era treaba lui, aşa cum nici abandonul clădirilor de după înclinare şi nici ulterioara "colonizare" a lor de către oameni fără adăpost nu erau treaba lui. Revenu-urile acopereau cheltuielie în timp util.  

A doua zi, Roboţii Curăţitori intrară în locul cu buruieni şi pregătiră terenul, curăţind tot. Şi crucile.